tarziu de toamna


stiu, aud acel fin batjocoritor: “faci asta ca sa te simti tu mai bine…”.

dar, Jesus, nici amintiri nu gasesc si nici nu am cu mine bine fiindu-mi , atunci cand celor mie aproape, bine nu le-a fost.

ce intamplare sa scriu azi despre tine si…despre Tine!

despre tine acum departe, si despre Tine, aici, aproape.

eu nu am fost in – hai sa-i spunem – liga voastra. firesc si natural am avut un loc. nu mai stiu de ce a devenit, timp dupa timp, alunecos si pe plan inclinat. atat de greu s-a facut inteles de tine si de catre Tine, incat stiu, am fost o variabila de la caz la caz pentru atunci cand intamplarile aveau nevoie de nicio logica, dar de un mai la indemana motiv.

ca nu sunt eu motivul, ca nu spun asta ca sa ma simt eu mai bine, las timpul sa puteti asta afla. cu putin noroc, in timp si peste timp, veti intelege. dar daca motivul e intre tine si Tine, si e despre voi?

cineva imi spunea batjocoritor: “ ar trebui sa-ti ceri iertare”.

sincer? da! nu stiu! dar, fie! da, imi voi cere.

las un “iarta-ma” la tine, si la Tine, si intre voi! voi? lasati-va loc de fericire! e la un pas. iar eu va raman departe, atat de departe cat vreti voi, stergand amintirile de ieri, stiindu-va de acolo, de undeva de la inceput.

wordpress media library
Publicitate

12 gânduri despre „tarziu de toamna”

  1. Da, e târzie toamna, oricare altă toamnă, dar nu și-a mea. Nu știu ce simt, dar parcă m-apasă o neliniște că n-am… că n-am…putut, vrut, îngăduit, înțeles, rugat, iertat…și totuși iert în fiecare clipă neliniști și neîmpliniri ca să le pot înlocui cu liniștea și împlinirea unui om aflat într-o toamnă a vieții lui.
    Știu, nu mă sfădi că bat câmpii și nu te pot lua de mână să privim cerul ..

    Apreciat de 1 persoană

  2. Din târziul ăsta de toamnă am învăţat că dincolo de ce cred, ce ştiu, ce află alţii, cel mai şi cel mai important e ce simţim şi ştim noi. Despre orice. Dacă noi ştim că am făcut ceva cu un motiv, oricare, sau fără nicicum motiv, atunci asta e. Şi atât.
    Ba nu atât. Că mai zic că te pup! Şi că eşti o scumpă.

    Apreciat de 2 persoane

    1. grea povara, Potecuta! greu apasa.
      randurile si gandurile lasate aici vor trebui sa ajunga undeva.
      tu, scumpa mea, nu mai trebuie sa-ti spun, ai citit printre cuvinte. le-ai dat sensul pe care in mod firesc ar trebui sa le aiba.
      le-am lasat sa plece asa, cu iertare cu tot…
      te imbratisez, multumesc, scumpa mea!

      Apreciat de 2 persoane

  3. Nu știu ce război interior te-a mai asaltat, dar scot și eu, de dragul tău, sabia cuvîntului alături, să luptăm cu morile de vînt ale toamnei ăsteia tîrzii 🙂
    Să te regăsesc învingătoare și n-o uita pe Miruna ❤

    Apreciat de 2 persoane

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.