te ratacesti in pustiul nascocirilor tale. cu inselatoare nisipuri, cu inchipuiri, cu dincolo de ceruri unde nu poti sa treci, cu aripi prapadite de zbor. ti-e dor sa fii cum esti. ti -e dor sa fii cum nu mai esti.
de ganduri, ratacesti cu buzunarele neincapatoare in care indesi ore lungi de nesomn, noptile intunecate, tigarile, bricheta, pixurile, pagerele, tragi poarta care scartaie, tragi zavorul și vezi cu uimire ca e luna plina, aerul e rece, stele mai sunt…
si e atat de putin! si atat de frumos!
iti bei cu ochii pe ceas cafeaua amara si iti spui trisand ca mai e timp.
si vezi in jurul tau ca nu mai e iarna de mult, ca inca mai tarai sacul acela de vise și mai sunt atatea locuri neumblate unde nu vrei sa ajungi.
a sophisticated woman 
Foarte frumos ai spus-o . Mulțumesc !
ApreciazăApreciază
eu trebuie sa-ti multumesc pentru ca ai trecut pe aici! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Move on, or get used to it.
ApreciazăApreciază
https://www.youtube.com/watch?v=GYKpMFL6j6A Poate scrii si tu mai des
ApreciazăApreciat de 1 persoană
I wish! I am depressed! Sorry! 🙂
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază